luni, 30 noiembrie 2009

Veverita curioasa


marți, 10 noiembrie 2009

Căştigă un million de la Orange. Dar cât câştigă Orange?

Intensitatea, poate mai bine zis agresivitatea cu care compania Orange promovează Campania "Castiga un milion cu Orange!" mi-a trezit interesul, mai ales după ce un coleg de-al meu s-a laudat ca expediat si el un mesaj şi speră să câştige măcar ceva.

Am analizat puţin situaţia punându-mi întrebarea - Care e faza? De ce aceştea aruncă bani în asemeni celor de la Vitanta care de jumătate de an dau în fiecare zi câte 10 mii de lei, săptămânal câte 100 mii plus la milioane de sticle de bere gratis.

Compania Orange are 1 766 000 utilizatori, sau o cotă 66,1% din piaţa telefoniei mobile conform datelor din trimestrul II 2009 furnizate de ANRCETI.

Să admitem că cel puţin jumtate din abonaţi vor expedia un mesaj pentru a participa la con curs. Probabilitatea este foarte mare, mai ales dacă luăm în considerare faptul că venitul mediu lunar de pe un abonat Orange este de 104,93 lei, adică 10 lei în plus nu ar fi o problemă.

Agresivitatea Campaniei, dar mai ales mesajul indirect "mai multe mesaje expediate mai multe şanse de câştig" prin cel puţin patru posibilităţi adiţionale de a câştiga prin acumularea punctelor de participare, mă face să cred că vor exista personae vor expedia 3 sau 4 mesaje de participare, sau cel putin va participa intens cu încă câte zece lei pentru fiecare mesaj expediat la toate concursurile. Voi lua media de 2 mesaje expediate, adică 20 de lei pe persoană. Sumă mică dacă o compare cu probabilitatea de a câştiga cel puţin 10 mii (afară de wallpaper-ul garantat de Orange).

Ajung la concluzia că, în total, veniturile de pe această campanile urcă la (1766000 * 0,5 (nr de utilizatori care vor participa la concurs) * 2 (mesaje expediate a cite zece lei fiecare))= 17 660 000 lei.

Cheltuielile campaniei se vor distribui după cum urmează: 70 de zile a cite 10 mii de lei + 2 luni a câte 100 mii lei + 1 milion la final = 1 270 000 lei.

Concluzia, venitul de pe campanile fără cheltuielile de publicitate şi administrare sunt de 16,3 milioane lei.

Chiar dacă admitem că fiecare al patrulea va participa la acest concurs, venitul indicat mai sus coboară la 7,56 milioane lei. O marjă destul de onorabilă J

Baricade


Pleaca lumea din agricultura, si doar...

Am avut recent ca sarcina de serviciu analiza pieții muncii in anul 2009. Ce s-a întâmplat si cum au evoluat lucrurile. Mi-am data seama ca, de fapt, noi chiar trăim pe o insula, doar ca nu una a stabilității, unde nu ajunge criza economica sau gripa porcina, ci pe o insula unde oficialii nu vad mai departe de uşa oficiului lor.


Acţiuni anticriză – ceva ce ne-a depăşit

Cu certitudine criza economic şi-a făcut efectul cu mult înainte ca aceasta să fie declarată de oficialii de la Chişinău, însă întârzierea recunoaşterii acestui fapt s-a datorat atât campaniei electorale în care ne aflam, cât şi misiunii guvernului care îşi executa atribuţiile pe ultima sută de metri şi care nu a dorit să-şi încheie mandatul pe o notă de recesiune economică.

Încă de acum un an de zile, guvernele ţărilor în care economia reprezintă un interes şi beneficiu la nivel naţional au elaborat programe naţionale de stimulare a consumului, reducere a cheltuielilor publice, încurajare a companiilor să angajeze personal, reducere a ratei creditelor. Barack Obama a intrat în cursa pentru prezidenţialele din SUA nu cu un program electoral ci cu unul anticriză în care arăta foarte clar câte miliarde intenţionează să investească în stoparea recesiunii economice.

Din păcate, o parte din cei care aveau putere de decizie la începutul anului 2009 nici azi nu vor să recunoască că RM a avut de suferit enorm de pe urma inacţiunilor de prevenire sau atenuare a efectelor crizei economice mondiale.

Soarta a făcut ca alegerile din 5 aprilie şi evenimentele imediat următoare să amâne luarea unor decizii şi aplicarea politicilor corespunzătoare cu cel puţin jumătate de an.

Oficial, după intrarea în exerciţiu a noului guvern, s-a recunoscut adâncimea efectelor crizei economice, ulterior chiar s-au şi văzut, falimente şi dificultăţi financiare în sute de companii, doar că, executivul nu mai avea nici un rost să aplice politici anticriză, ci a fost nevoit să aplice planuri de recuperare economică.


Agricultura, tot mai puţin atractivă
Pe parcursul anului 2009, numărul populaţiei ocupate s-a redus cu 5,7 la sută sau echivalentul a 144 mii persoane. Majoritatea absolută, sau aproximativ 140 mii de oameni au renunţat să se mai ocupe la agricultura, şi asta în pofida faptului că în perioada trimestrului II cresc numărul muncitorilor sezonieri.

Şi mai important este faptul că, din totalul acestora, aproximativ 136 mii din cei care au plecat din agricultură sunt din mediul rural.

Cifrele demonstrează că sectorul agricol devine tot mai puţin atractiv atât pentru cei care deja sunt în acest domeniu, şi deloc atractiv pentru cei care sunt în căutarea unui loc de muncă. Acest lucru este un rezultat nu doar al crizei economice, ci mai ales a politicilor guvernamentale de reglementare a preţurilor la unele produse agricole, limitarea sau împiedicarea prin instituirea unor bariere de control şi calitate la exportul produselor agricole, în special la struguri tehnici şi vinuri în vrac, politica discriminatoare de acordare a subvenţiilor în agricultură.

Piaţa autohtona a dat dovadă de incapacitate producătorilor agricoli de a creşte calitatea producţiei sale, de aplicare a noilor tehnologii de procesare a acesteia şi ridicarea la nivelul care i-ar permite asimilarea cotelor de export propuse de piaţa UE. 


Şomajul s-a dublat, se putea şi mai rău
Potrivit Biroului Naţional de Statistică, la sfârșitul semestrului I al anului curent, numărul şomerilor înregistraţi a fost de 173,7 mii, cu 63.1 la sută mai mult faţă de perioada similară a anului trecut. Rata şomajului a fost de 6,8 %. Cel mai mult, de la 3,04% in 2008 la 6,1% in 2009, numărul şomerilor a crescut în trimestrul II.

Important este de menţionat faptul că rata șomajului ar fi fost mult mai mare dacă populaţia economic activă ar fi avut o mai mare încredere în structurile statului abilitate cu funcţia de diseminare a informaţiilor cu privire la locurile vacante în economia naţională, dar ce e cel mai important, dacă ajutorul pentru şomajul ar fi fost ceva mai atractiv decât cei 924,77 alocaţi în luna octombrie.

În cazul în care Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă s-ar fi bucurat de un mai mare respect, rata şomajului putea creşte cel puţin încă 2 puncte procentuale, şi asta din contul celor 54 de mii care intrat în categoria populaţiei economic inactive.

Numărul celor care au plecat peste hotare la muncă sau în căutarea unui loc de muncă a crescut cu 42 ,6 mii iar a celor descurajaţi practic s-a dublat faţă de trimestrul II al anului 2008.
În materie de politici , nu a fost întreprinsă practic nici-o măsură care să ducă la încurajarea angajărilor de către antreprenori, sau stimularea populaţiei de a găsi o ocupaţie.

Ditribuie